| 14 noiembrie 2017

O nouă dezbatere a întrebărilor și răspunsurilor din broșura Despre Sfântul și Marele Sinod din Creta.

Întrebări și răspunsuri despre Sinodul din Creta la întâlnirile Asociației

A treia dezbatere a întrebărilor și răspunsurilor din broșura Despre Sfântul și Marele Sinod din Creta  a continuat cu următoarele opt întrebări și răspunsuri:

7. De ce a fost nevoie de un regulament propriu de organizare a sfântului și Marelui sinod?

Un eveniment de amploarea Sinodului General presupunea, în mod firesc, respectarea unor reguli precise, fără de care nu și-ar fi putut duce la bun sfârșit lucrările. Regulamentul de organizare și funcționare a Sfântului și Marelui Sinod, rod al colaborării tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale, a garantat o dezbatere echilibrată și corectă a tuturor documentelor, în cadrul Sfântului și Marelui Sinod. Potrivit Regulamentului, Întâistătătorii Bisericilor Autocefale exprimau în mod unitar voința unanimă sau majoritară a delegațiilor pe care le conduceau, arătând astfel că în timpul sfântului și Marelui sinod ortodox nu se anulează sinodalitatea și autocefalia bisericilor locale. La elaborarea Regulamentului au contribuit activ chiar și bisericile ortodoxe autocefale care ulterior nu au mai participat la sinodul din Creta.

8. De ce nu au fost publice ședințele de lucru ale sfântului și Marelui sinod?

În afară de ședința de deschidere și ședința de închidere, la toate celelalte întâlniri de lucru au participat numai membrii delegațiilor ortodoxe oficiale. De altfel, aceasta este și practica la nivelul Sinoadelor locale ale Bisericilor Autocefale, în sensul că ședințele nu sunt publice, pentru a nu fi afectate dezbaterile și buna desfășurare a lucrărilor. În schimb, hotărârile luate sunt făcute publice, așa cum s-a procedat și cu documentele aprobate de Sfântul și Marele Sinod din Creta.

9. Au putut vorbi liber episcopii participanți la sinodul din Creta?

Desigur. În art. 10 al Regulamentului menționat mai sus, s-a stabilit modalitatea prin care membrii delegațiilor au putut participa activ la lucrări, precizându-se: „intervențiile pe parcursul lucrărilor Sinodului sunt libere”. Fiecare ședință a fost condusă de președinte (Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartholomeu I al Constantinopolului), care a facilitat buna desfășurare a dezbaterilor, descurajând întreruperile sau suprapunerile luărilor de cuvânt, conform Regulamentului care spune: „nimeni nu poate vorbi înainte de a solicita și a primi permisiunea Președintelui Sinodului”.

10. Prin stabilirea unui număr precis de episcopi participanți, s-a încălcat în vreun fel organizarea sinodală a bisericii?

Nicidecum. În Tradiția canonică a Bisericii nu există o cerință expresă privind numărul participanților la un Sinod, pentru ca acesta să fie canonic. Numărul episcopilor participanți la Sinoadele Ecumenice diferă foarte mult de la un sinod la altul. Așadar, nu putem vorbi de o regulă a participării tuturor episcopilor la un Sinod, pentru ca acesta să fie canonic sau valid. Un astfel de criteriu ar fi dus la imposibilitatea organizării oricărui sinod al episcopilor, ținând cont de dificultățile de deplasare, cazare și desfășurare a lucrărilor.

11. la sinoadele ecumenice ale bisericii participau toți episcopii?

Nu, deoarece, în timpul desfășurării Sinoadelor, care puteau dura mai multe luni, viața bisericească a Mitropoliilor nu putea fi suspendată. O parte dintre episcopi rămâneau în eparhiile lor, pentru a supraveghea bunul mers al vieții bisericești.

Un exemplu clar, în acest sens, îl constituie scrisoarea de convocare a Sinodului al III-lea Ecumenic, din 30 noiembrie 430, trimisă de împărații Teodosie și Valentinian către mitropoliții diferitelor provincii ale Imperiului: „să se gândească Reverenția ta ca, după sărbătoarea Sfintelor Paști, cu ajutorul lui Dumnezeu, să vină în Asia, la Efes, în sfânta zi a Cincizecimii, purtând grijă să vină acolo și puținii preasfințiți episcopi din eparhie, cam câți vei crede de cuviință, așa încât să rămâie îndeajuns pentru sfintele biserici din acea eparhie, și cei destoinici de sinod nicidecum să nu lipsească” (traducere de Pr. Ioan Mihălcescu, Sinodul III Ecumenic din Efes (431), București, 1931, p. 55). Rezultă de aici că, la sinod, erau convocați mitropoliții provinciilor, care, la rândul lor, aveau obligația să desemneze pentru participare și o parte din episcopii sufragani, câți considera mitropolitul că vor fi „destoinici de Sinod”, având, însă, grijă să nu lase Mitropolia fără arhipăstori.

12. au participat toate bisericile la sfântul și Marele sinod din Creta?

La Sinaxele Întâistătătorilor din martie 2014 și ianuarie 2016 și-au anunțat participarea la Sfântul și Marele Sinod toate Bisericile Ortodoxe Autocefale, care au primit, ulterior, invitație din partea Patriarhiei Ecumenice. Din motive diverse, cu puțin timp înainte de întrunirea episcopilor ortodocși în Creta, patru Biserici Autocefale (Antiohia, Rusia, Georgia și Bulgaria) au anunțat că nu pot participa la Sinodul din Creta, în principal din cauza nerezolvării diferendului canonic dintre Patriarhia Antiohiei și Patriarhia Ierusalimului.

13. la acest sinod au participat și credincioși mireni?

Da, în calitate de consilieri speciali și asistenți ai ierarhilor. Conform Regulamentului, credincioșii mireni, având un rol bine determinat, au participat la sesiunile plenare ale sinodului, fiind de mare ajutor Secretariatului și Comisiilor, unde puteau lua cuvântul. „Delegațiile pot fi însoțite de consilieri speciali, clerici, monahi sau laici, însă numărul acestora nu poate depăşi în mod normal numărul de 6 (şase) membri. Sunt invitați, de asemenea, trei asistenți (personal auxiliar) din partea fiecărei Biserici Ortodoxe Autocefale” (Regulament, art. 3, alin. 2-4).

14. la lucrările sfântului și Marelui sinod au participat persoane de altă credință?

Nu, deoarece Regulamentul Sinodului nu permitea acest fapt. Reprezentanții confesiunilor creștine și ai organizațiilor intercreștine au fost prezenți, ca observatori, doar la sesiunile de deschidere/închidere ale Sinodului, așa cum se preciza în art. 14 din Regulament: „Observatorii altor Biserici şi Confesiuni creştine, precum şi persoane ale organizațiilor intercreştine, pot asista la sesiunile de deschidere şi de încheiere ale Sinodului, fără dreptul de a lua cuvântul sau de a vota”.

Galerie foto