| 28 noiembrie 2017

A patra serie de întrebări și răspunsuri despre Sinodul din Creta la întâlnirile Asociației

Pe ordinea de zi a întâlnirilor Asociației se află constant dezbaterea întrebarilor și răspunsurilor legate de Sinodul Panortodox din Creta.

La această întâlnire au fost discutate următoarele întrebări și răspunsuri:

15. Documentele finale au fost votate de Întâistătătorii bisericilor autocefale în nume propriu?

Nu. Ideea că întâistătătorii Bisericilor autocefale au votat în nume propriu este falsă, fiind contrară Regulamentului de desfășurare, precum și realității. Este clar stipulat în Regulament că votul aparține fiecărei Bisericii Ortodoxe locale autocefale, iar dezbaterea internă, în cadrul delegației, stătea la baza poziției finale a Bisericii respective. Întâistătătorul fiecărei biserici locale autocefale era cel care aducea la cunoștință poziția unitară sau majoritară a bisericii sale, prin votul său de președinte al sinodului bisericii ortodoxe locale autocefale și președinte al delegației oficiale a bisericii respective. astfel, s-a evidențiat că sfântul și Marele sinod ortodox nu anulează sinodalitatea și autocefalia bisericilor ortodoxe locale.

În art. 12 din Regulament se precizează: „Votul referitor la textele dezbătute și revizuite de Sinod, cu privire la temele de pe ordinea de zi: Se referă la fiecare Biserică Ortodoxă Autocefală și nu la fiecare membru din delegațiile la Sinod, conform deciziei unanime luate, în acest sens, la Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe (potrivit căreia fiecare Biserică Autocefală dispune de un singur vot). Votarea textelor de către Biserici la Sinod, și nu de către membrii delegațiilor, nu exclude posibilitatea unei poziții negative, din partea unuia sau a mai multor ierarhi din delegația unei Biserici Ortodoxe Autocefale, cu privire la amendamentele aduse sau chiar la un text, în general”.

Nu au fost descurajate opiniile contrare ale unora dintre membrii delegațiilor privind amendamentele sau documentele, chiar dacă aceștia nu exprimau o poziție majoritară în cadrul delegațiilor. Regulamentul prevedea ca aceste puncte de vedere diferite să fie consemnate în procesele verbale.

16. De ce nu au semnat unii ierarhi participanți unele documente?

Unii ierarhi nu au semnat toate documentele din Creta considerând că există anumite expresii sau formulări în aceste texte (ca, de pildă: „Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe”, „unitatea tuturor creștinilor” sau participarea Bisericii Ortodoxe la Mișcarea Ecumenică) care necesită anumite îmbunătățiri, clarificări, dezvoltări și nuanțări. Cu toate acestea, niciunul dintre ierarhii care nu a semnat documentele nu a afirmat că motivul nesemnării ar fi vreo erezie (sau erezii) pe care le-ar cuprinde textele din Creta. De aceea, acești ierarhi au continuat și continuă să fie în comuniune cu toți ierarhii Bisericii Ortodoxe. Or, dacă erezia ar fi fost motivul nesemnării documentelor, cu siguranță că aceștia nu ar mai fi păstrat comuniunea cu ceilalți ierarhi.

Toate documentele finale au fost semnate de toți Întâi-stătătorii Bisericilor Ortodoxe și de majoritatea covârșitoare a celorlalți ierarhi ortodocși prezenți în Creta, însă unele sinoade ale Bisericilor Autocefale, Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos, unii ierarhi, teologi și credincioși mireni consideră că anumite părți din documente pot fi explicitate, dezvoltate și nuanțate.

În acest sens, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul ședinței sale din 28-29 octombrie 2016, a afirmat: „S-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Explicitarea acestora și redactarea altor documente sinodale cu teme diferite nu trebuie realizate, însă, sub presiunea timpului, ci, în cazul în care nu există consens panortodox, ele trebuie amânate și perfecționate până când se va realiza un consens” (http://basilica.ro/concluziile-sfantului-sinod-cu-privire-la-desfasurarea-si-hotararile-sfantuluisi-marelui-sinod-al-bisericii-ortodoxe-din-creta-16-26-iunie-2016). Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei a afirmat, de asemenea: „Credem că, în viitorul apropiat, orice imperfecțiuni și neajunsuri ale acestui Sinod vor fi depășite la Sinoadele care vor urma cu ajutorul lui Dumnezeu” (http://basilica.ro/evaluarea-sfantului-sinod-al-patriarhiei-alexandriei-referitoare-la-sfantul-si-marele-sinod-din-creta), iar Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos a precizat că „documentele finale oficiale ale Sinodului trebuie studiate cu prudență; evaluate aspectele pozitive și notate eventualele neclarități pe care le conțin și care necesită lămuriri” (http://basilica.ro/sinodul-din-creta-sfanta-chinotita-tendintele-de-intrerupere-a-pomenirii-ierarhilor-nu-sunt-justificate).

17. Cum a fost percepută implicarea delegației române și a patriarhului bisericii noastre la sinodul din Creta?

Toți participanții la sinod au fost plăcut impresionați de pregătirea teologică a membrilor delegației române, precum și de abordarea pastorală a documentelor dezbătute. Prezentăm câteva dintre cele mai reprezentative mărturii.

Mitropolitul Ierotheos Vlachos: „Mai întâi, Patriarhia Română s-a pregătit foarte bine pentru Sinod și a făcut propuneri importante de corectare a textelor, mai ales pentru documentul «Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine» (…) Când a fost finalizat textul și a fost citit în plen, Patriarhul României a constatat că nu a avut loc o traducere corectă în limba franceză și că nu au fost introduse observațiile sale. Atunci a spus că, dacă nu se fac aceste corecturi, nu semnează textul. Dintre toți întâistătătorii, Patriarhul Daniel al României a dovedit că are deplină cunoaștere teologică și capacitatea de a-și susține opiniile. De asemenea, a avut capacitatea de a face propuneri alternative, atunci când nu au fost acceptate propunerile sale. De asemenea, observații importante a făcut și Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, care a vorbit având cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii.

Consider că Biserica Ortodoxă Română a impresionat prin întreaga sa prezență. Când se vor publica actele Sinodului, se va vădi acest lucru din plin” (http://basilica.ro/mitropolitul-ierotheos-vlachos-despre-delegatia-patriarhiei-romanela-sinodul-din-creta-bine-pregatiti-si-fermi-pe-pozitie).

Arhimandritul Tihon, starețul Mănăstirii Stavronikita, din Sfântul Munte Athos: „La articolul 22 [din Documentul al 6-lea], cu tot efortul teologic generos al Patriarhului României, care a exprimat opiniile Bisericii din România similare cu ale noastre (privind autoritatea Sinodului, n.tr.), s-a lovit de neputința înțelegerii opiniilor juste ale lui din partea celorlalți, cu concluzia că s-a putut trece o ușoară îmbunătățire la final: «Care a constituit dintotdeauna în Biserică cea mai înaltă autoritate pe teme de credință și rânduieli canonice (Canonul 6 al Sinodului al II-lea Ecumenic)», fiind ștearsă expresia: Competența și judecătorul ultim” (https://doxologia.ro/documentar/epistola-intaistatatorului-manastirii-stavronichitacatre-sfanta-chinotita-sfantului).

Părintele Rafail Noica: „Biserica Română a fost foarte bine pregătită; toți au fost uimiți de cât de bine a fost pregătită. Al doilea lucru: patriarhul nostru Daniel, departe de a fi un ecumenist, a fost coloana vertebrală a Ortodoxiei în acest Sinod, unde riscam tot felul de lucruri. Și cred, așa cum am auzit, că nu este altul ca Preafericitul Părinte Daniel, care poate apăra Biserica noastră în zilele noastre. Și, în același articol, Înaltpreasfințitul Ierotheos avea cuvinte – mai puține, dar nu de mai puțină laudă – față de Înaltpreasfințitul Teofan” (http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/parintele-rafail-noica-sinodul-din-creta; vezi și: http://basilica.ro/parintele-rafail-noica-despre-sfantul-si-marele-sinod-nu-s-a-facutnimic-pe-linie-de-vanzare-a-ortodoxiei).