5 ianuarie 2017

Lumina Botezului Domnului și lumina vieții oamenilor

    Creștinătatea întreagă a parcurs zilele acestea momente de mare înălțare sufletească, de iubire și comuniune, de bucurie și de lumină. La fiecare dintre praznicele pe care le-au petrecut, oamenii au fost luminați cu lumina sensului sărbătorilor respective. Fiecare sărbătoare celebrată a răspândit o lumină a ei specifică peste întreaga creație și peste sufletele oamenilor. Sărbătoarea Nașterii Domnului L-a prezentat și actualizat lumii pe Iisus Hristos, ca Soare al dreptății (troparul Crăciunului) care răspândește razele luminoase ale cunoștinței de Dumnezeu, luminând mințile oamenilor; praznicul tăierii împrejur și, implicit, al Anului Nou a adus sensul luminos pe care acest eveniment din viața Mântuitorului l-a avut pentru ceea ce înseamnă Legea Veche și Legea Nouă, referitor la simbolurile, tipurile și analogiile pe care evenimente ale Legii Vechi, despre care dă mărturie Vechiul Testament, au fost împlinite de Iisus Hristos, pe de o parte, dar, prin împlinirea lor de către Hristos, ele sunt și depășite prin desăvârșirea lor de către El, dar, totodată, ele răspânesc o lumină care se proiectează în sufletele celor care celebrează evenimentul respectiv, pe de altă parte. Tăierea împrejur a Domnului face parte și ea din șirul acestor împliniri.

    O Lumină deosebită se răspânește peste oameni și creație la Botezul Domnului în Iordan.

    Evenimentul de la râul Iordanului – Botezul Domnului de către Ioan Botezătorul – reprezintă un act de maximă importanță și semnificație pentru întreaga omenire, deoarece el nu numai că descoperă lumii taina Preasfintei Treimi – Dumnezeul Iubirii și al mântuirii oamenilor – dar, el revelează pentru întreaga creație o Lumina mare, Lumina Sfintei Treimi, Care S-a arătat la Iordan, într-o Epifanie copleșitoare. Revelarea sau descoperirea acestei Lumini este de o importanță fundamentală pentru întreaga existență. Revelatorul acestei Lumini este Domnul Însuși, Care este „Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat” (Crez). Ca Lumină veșnică și personalizată în comuniunea Sfintei Treimi, Lumina Iordanului Îl pune în evidență pe Iisus Hristos în calitate de Lumină vie, strălucitoare și care învăluie întreaga creație cu Lumina Sa. Cu multă forță de expresie, una din cântările praznicului Bobotezei subliniază această lucrare a lui Hristos, când spune: „Cel ce Se îmbracă cu lumina ca și cu un veșmânt, pentru noi a binevoit a Se face ca noi, și Se îmbracă astăzi cu repejunile Iordanului, nu El având trebuință de aceasta spre curățire, ci lucrându-ne nouă în Iordan cea de a doua naștere. O, minune! Hristos, Dumnezeul și Mântuitorul sufletelor noastre, fără de foc topește și zidește din nou fără de sfărâmare, și mântuiește pe cei ce se luminează întru El” ( Vecernia Bobotezei, Stihira Litiei, glas 4).

    Într-o altă cântare a praznicului Bobotezei se evidențiază calitatea de Lumină veșnică a Celui care a venit la Iordan să se boteze. „Arătatu-Te-ai astăzi la toată lumea și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoștință Te lăudăm. Venit-ai și Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată” (Condacul praznicului). Cu alte cuvinte, atunci când oamenii celebrează marele praznic al Botezului Domnului, cu credință și iubire, Lumina lui Hristos Care S-a arătat prin Cel Unul din Treime la râul Iordanului se răspândește peste toți aceștia. Astfel, Lumina lui Hristos Care S-a arătat devine lumina vieții tuturor oamenilor. Este acesta un mare dar al lui Iisus Hristos, împărtășit oamenilor la Iordan. „Botezul Domnului Iisus Hristos în Iordan ne arată că omul este în centrul atenției și al iubirii Preasfintei Treimi. Cuvintele troparului „În Iordan, botezându-Te, Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat” înseamnă că întreaga Sfântă Treime S-a arătat la la Botezul lui Iisus în Iordan, iar în centrul iubirii Preasfintei Treimi era firea omenească pe care a luat-o Fiul lui Dumnezeu ca să o vindece de păcat și de moarte, să o lumineze, să o sfințească și să o îndumnezeiască, aducând-o la asemănarea cu Cel Unul Sfânt”(Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Evanghelia slavei lui Hristos, Editura Basilica, București 2016, p. 493).

    Lumina lui Iisus Hristos devine Lumină a vieții tuturor oamenilor, fără excepție, deoarece toți oamenii au fost cuprinși în umanitatea lui Hristos, asumată la Întruparea de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria. Această realitate atât de generoasă pe care ne-o înfățișează taina Iordanului se cuvine a fi asumată în mod conștient și liber, de către cât mai mulți oameni, dacă s-ar putea chiar de către toți, pentru ca viața oamenilor, adică cuvintele și faptele lor, să fie luminate, transformându-se în roade ale Luminii lui Hristos. Dacă acest lucru s-ar petrece, atunci societatea omenească ar fi luminată ea însăși de Lumina lui Hristos, iar întunericul necredinței, al egoismului, al răutății și al violenței ar dispare, treptat, din viața socială.

    Pentru aceasta, este necesar ca ochii minții tuturor să fie îndreptați spre Iisus Hristos, Care a spus: „Eu, Lumină am venit în lume, ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric”(Ioan 12, 46). Deci, Iisus Hristos este Lumina vieții tuturor. De aceea, este esențial a crede în El, potrivit îndemnului Evangheliei: „Credeți în Lumină, ca să fiți fiii Luminii”(Ioan 12, 36).

    Există o nădejde creșinească, ca Noul An – 2017 – purcezând de la Botezul Domnului în Iordan, să fie sub semnul acestei Lumini, care nu mai cunoaște nici un apus, ci va continua să strălucească tot mai puternic în viețile oamenilor.

Pr. Ioan TULCAN