Realizat de preot Ioan Tulcan

1. În primul rând, aș dori să vă adresez un cuvânt călduros de felicitare, pentru faptul, că ați devenit de curând membru al Asociației parohiale „Calea Mântuirii”. Cu ce sentiment ați receptat această calitatea dumneavoastră, de membru al acestui organism bisericesc?

Întâi de toate, aș dori să-mi exprim bucuria de a face parte din acest organism bisericesc, cu un titlu  foarte sugestiv. În al doilea rând, mărturisesc, că atunci când mi s-a făcut propunerea de a face parte din Asociația „Calea Mântuirii”, am primit cu bucurie această invitație, care mă onorează și mă responsabilizează și mai mult din punct de vedere spiritual. În al treilea rând, cred, că și pentru mine și pentru familia mea, această activitate va însemna un bun prilej de a fi conectați și mai mult și mai bine la viața și problemele Bisericii în zilele noastre.

2. Sunteți, domnule Ovidiu Hațegan,  o personalitate bine cunoscută și apreciată nu numai în plan național, ci și internațional. Sunteți arbitru internațional, cadru didactic, dar, ceea  ce este extrem de important, sunteți un credincios practicant al Bisericii Ortodoxe, împreună cu soția dumneavoastră Nicoleta și cu fiul Matei. Vedeți o legătură între activitatea sportivă și experiența religioasă?

Într-adevăr, eu văd o legătură profundă între activitatea sportivă și experiența religioasă. Întotdeauna înainte de meciuri simt nevoia să mă rog, să merg la mănăstiri și biserici pentru a-i cere ajutorul lui Dumnezeu înaintea fiecărui meci, care pentru mine, înseamnă de fiecare dată o nouă provocare. Cred, că fără ajutorul lui Dumnezeu nu aș fi putut ieși din unele încercări mai deosebite le vieții, pe de o parte, dar, nici nu aș fi ajuns la atâtea împliniri la care am ajuns, pe de altă parte. Același drum, simt în adâncul sufletului meu, că trebuie să-l parcurg și în viitor, cu ajutorul lui Dumnezeu. Într-adevăr, mă bucur, să pot participa, dacă s-ar putea,  în fiecare duminică și la marile sărbători la Sfânta Liturghie, mai ales, la Catedrala veche din Arad, dar, nu numai aici, atunci când sunt la Arad. Însă, datorită programului pe care îl am, nu pot, din păcate, fi prezent chiar în fiecare duminică la sfânta slujbă, dar, sunt bucuros, că soția mea Nicoleta, împreună cu fiul meu Matei, o fac mult mai des.

3. Cum se împletesc în viața dumneavoastră activitatea didactică, cea sportivă, în cazul de față, și cea de arbitru internațional,  cu  practicarea credinței ortodoxe?

Universul meu spiritual l-aș sintetiza în următoarele direcții: familia, activitatea sportivă și cea de arbitraj național și internațional și activitatea didactică, inspirate și susținute de valorile credinței ortodoxe. Consider, că este deosebit de important, ca timpul să fie dedicat fiecăreia dintre cele trei direcții de implicare în viața mea, pentru a exista un echilibru sănătos între ele. De asemenea, sunt convins că toate cele trei realități din viața unui om au nevoie de un fundament spiritual. Experiența religioasă pe care o pune Biserica Ortodoxă la îndemâna tuturor, prin credința și slujbele ei,  este un prilej de reconfortare spirituală și echilibrare interioară a vieții personale, familiale și, de ce nu, sociale, la modul general.     

4. Așa cum s-a arătat mai sus, dumneavoastră participați, împreună cu soția și fiul, atât de des cât vă permite programul, la sfintele slujbe ale Bisericii Ortodoxe, și, îndeosebi, la Sfânta Liturghie. Cum ați ajuns să intrați în universul atât de luminos al credinței ortodoxe?

Eu am crescut la țară, la bunici. Aceștia m-au călăuzit pe calea credinței și a iubirii față de Biserica Ortodoxă. Acolo, la țară, am participat cu regularitate la Sfânta Liturghie și la activitățile premergătoare marilor sărbători creștine. Acest fapt, mi-a conferit un anumit mod de a fi, de a relaționa cu cei din jur și de a avea puncte de sprijin solide în viață. Același mod complet de educație dorim, eu și soția mea, să-l transmitem și fiului nostru Matei.

5. Cum apreciați activitatea de până acum a Asociației parohiale „Calea Mântuirii” în contextul social de astăzi? Altfel spus, care ar trebui să fie astăzi prioritățile  acesteia?

După părerea mea, societatea de astăzi se îndreaptă într-o direcție greșită. Scara valorilor în societate este inversată. Se observă o întoarcere exagerată a oamenilor, și, mai ales, a tinerilor, exclusiv spre lucrurile materiale, în detrimentul valorilor spirituale. Cred, că misiunea de astăzi a acestei Asociații este aceea, de a încerca, în mic, să redreseze această tendință, începând cu copiii. Iar, așa cum știm, copiii reprezintă prioritatea numărul unu în activitatea Asociației „Calea Mântuirii”. Activitatea Asociației oferă copiilor, iar, mai apoi, tinerilor, o alternativă la ceea ce se oferă, în mod unilateral, în spațiul public. Pentru a exprima o concluzie referitoare la prioritățile Asociației, sunt de părere, că aceasta trebuie să se preocupe și în continuare, probabil, prin activități mai diversificate, de copiii și de tinerii Bisericii, pentru a-i face să înțeleagă tot mai bine și mai profund rolul credinței în viața personală a omului, cu implicații directe în societate. De acest demers vor beneficia, desigur, și cei maturi și cei vârstnici.  

6. Trecând de la activitatea de ordin general a Asociației „Calea Mântuirii”, aș dori să vă întreb: spre care din primele trei priorități ale activității ei ar trebui să se concentreze membrii acesteia în momentul de față?

Este greu să ierarhizez primele trei priorități ale Asociației „Calea Mântuirii”, dar, voi risca să spun, că, în afara celor menționate la întrebarea precedentă, în afara priorității excepționale, legate de copii, ar trebui să ne preocupe și următoarele trei: proiecte legate de explicarea credinței ortodoxe pe înțelesul omului de astăzi, activitățile filantropice (nu doar cele de ordin material, ci și spiritual), intrarea misiunii creștine ortodoxe în universul internetului etc.  

7. Vă rog, să exprimați câteva gânduri pentru cititorii publicației bisericești cu același nume - „Calea Mântuirii”, precum și pentru vizitatorii site-ului Asociației (www.caleamântuirii.ro).

Mi-aș dori, ca toți cei care ne numim creștini, în general, și cei care aparținem Bisericii Ortodoxe, în special, să devenim tot mai buni și mai frumoși la suflet, într-o lume, adeseori, atât de urâtă spiritual. De asemenea, mi-aș dori, ca tinerii să-și îndrepte mai mult privirea spre Biserică și spre credință. Nu în ultimul rând, m-aș bucura, dacă tot mai mulți oameni s-a asocia în promovarea activităților și proiectelor Asociației parohiale „Calea Mântuirii”.

În afara celor de mai sus, aș dori să transmit cuvânt de salut și de urări de bine, sănătate și spor în credință și în dragostea față de Biserică tuturor vizitatorilor site-lui „Calea Mântuirii”, precum și cititorilor publicației cu același nume.

Vă mulțumesc pentru interviul acordat și vă felicit pentru tot ceea ce faceți spre binele oamenilor și preamărirea lui Dumnezeu!